Secolul al XXI-lea a debutat cu majore transformări economice, sociale şi politice, inclusiv la nivelul României, care sunt caracteristice trecerii de la societatea industrială, la o societate bazată pe cunoaştere, aşa cum evidenţiază o opţiune strategică fundamentală a Uniunii Europene. Astfel, globalizarea îşi face simţite efectele în toate domeniile de activitate, inclusiv în ceea ce priveşte cultura. Dar, punând profitul înaintea culturii, s-a implementat uneori ideea greşită că integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă "occidentalizare" şi implicit, împrumutul unor diverse forme care nu se potrivesc fondului naţional românesc.
În această perioadă de majore transformări economice, impactul negativ al crizei economice mondiale, exercitat asupra societăţii româneşti, a condus la o alterare a stilului de viaţă a oamenilor, afectând major şi aspecte esenţiale ale valorilor tradiţionale. Cu alte cuvinte, asistăm de fapt, la o criză de valori la nivel macro şi microsocial, care se răsfrânge şi asupra identităţii naţionale a românilor.
Identitatea şi conştiinţa naţională se manifestă în culorile naţionale, în operele marilor scriitori şi poeţi ai poporului nostru, în obiceiuri şi tradiţii, în portul şi arta populară, în muzica marilor compozitori români precum şi în cea tradiţională, în toate invenţiile cercetătorilor români renumiţi pe plan mondial şi de asemenea, în conduita fiecărui cetăţean român, atât în ţară cât şi în străinătate. Dintre toate acestea, folclorul este arta care reprezintă identitatea sensibilităţii artistice şi o carte de vizită incontestatibilă cu care se prezintă în lume. Sigur că nu toată lumea gustă folclorul şi nu toată lumea îl preţuieşte, iar acest fapt este regretabil. Cu siguranţă că această situaţie este cauzată, în mare măsură, de cantitatea enormă de kitsch şi de falsuri promovate sub marca folclorului, dar şi de lipsa de educaţie şi de cultură folclorică.
În prezent, mass-media şi în special televiziunea creează tipare, care modelează viziunea generală asupra valorilor, iar cultura promovată de acestea este pur comercială, unde produsele ei devin mărfuri care trebuie să atragă cât mai mult profit.
Justificarea nevoii pentru realizarea proiectului rezidă din faptul că, în afara României, marea majoritate a cetăţenilor străini apreciază elementele de folclor şi artă populară ca fiind cartea de vizită a ţării. Dar aceştia nu ştiu să facă diferenţa între folclorul autentic şi elementele de kitsch şi falsurile promovate. Aceştia au tendinţa de a lua ca atare ceea ce li se prezintă, putând percepe eronat istoria şi tradiţiile neamului nostru.
În acest context, Asociaţia Cultural-Educativă ARCANUL USV, prin intermediul Ansamblului Artistic Studenţesc ARCANUL USV, reacţionează la criza modelelor culturale prin afirmarea specificului naţional şi a patrimoniului cultural regional şi naţional, printr-un repertoriu bogat şi variat, care cuprinde principalele zone etno-folclorice ale ţării.
La nivel internaţional, promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti, presupun valorizarea zestrei etnografice a României, care înglobează şi meşteşugurile tradiţionale: arta lemnului, olăritul, încondeierea ouălor, iconografia, ţesutul covoarelor etc. Încă, în Bucovina meşterii populari sunt prezenţi în viaţa comunităţilor, contribuind decisiv la promovarea brand-ului de ţară şi regiune, împreună cu celelalte componente: turism, mănăstiri, istorie, ospitalitate etc. Aceşti meşteri s-au remarcat la târgurile de profil internaţionale, făcând să se vorbească la superlativ despre România.
Asociaţia Cultural-Educativă ARCANUL USV, având ca partener pe Doina Associação Romenos e Moldavos Algarve, propune o valorificare modernă a tezaurului folcloric românesc, în cadrul unei serii de 4 spectacole organizate în sudul Portugaliei, dublate de organizarea unui stand expoziţional de prezentare a unor creaţii populare româneşti. Proiectul este îndreptat spre promovarea valorilor tradiţionale româneşti, atât în rândul publicului portughez, mare consumator de cultură şi tradiţii, cât şi printre numeroşii turişti străini care vizitează Algarve, dar şi în rândul diasporei româneşti din Algarve (peste 4000 persoane). Implementarea proiectului va avea un impact social deosebit ce îşi propune să contribuie la rezistenţa culturală în faţa inflaţiei programelor comerciale ale televiziunilor şi nu numai, prin realizarea unui gen de spectacol folcloric autentic, completat cu realizările de excepţie ale meşterilor populari.
Scopul proiectului îl reprezintă punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc şi cultivarea sentimentelor de respect pentru valorile naţionale, prin promovarea acestora în cadrul unor evenimente cultural-artistice.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea accesului publicului din Portugalia (cetăţeni autohtoni, turişti străini, diaspora) la programe culturale de promovare a patrimoniului imaterial şi material românesc, în vederea îmbunătăţirii imaginii României pe plan mondial.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
Ţineţi aproape prin intermediul reţelelor sociale pentru cele mai recente actualizări !
Copyright © Asociaţia Cultural Educativă Arcanul-USV 2014 | www.arcanul.ro - Toate drepturile rezervate